Limbă, Literatură, Folclor

DOI: https://doi.org/10.52505/llf.2026.1.07

Rezumat

La etapa actuală, procesul de formare a cuvintelor este din ce în ce mai dinamic și flexibil, reflectând schimbările culturale, tehnologice și științifice. Studiul de față își propune să identifice procesele de formare a cuvintelor în lexicul vinicol și să determine care dintre acestea sunt cele mai răspândite și productive.
Prin identificarea exemplelor de pe etichete vinicole, note de degustare, terminologie tehnică și discurs publicitar, studiul de față subliniază procesele de formare a cuvintelor, cum ar fi: afixarea (winemaker, fermentation), compunerea (wine tasting, grape variety) și conversia (blend (s) – to blend (v), sweet (adj) – a sweet (s)), ca fiind cele mai productive modalități de extindere lexicală în terminologia vinicolă. În discursul comercial, contaminarea lexicală (blending) generează formații precum winecation și enotourism, în timp ce inițialele (CEO, CMC) și acronimele (WSET, DOC) facilitează comunicarea în contexte profesionale internaționale. De asemenea, onomatopeele (pop, fizz) contribuie la sublinierea dimensiunii senzoriale a descrierilor și sunt utilizate frecvent în notele de degustare. În schimb, trunchierea (comfy < comfortable, lab < laboratory) pare să fie unul dintre cele mai puțin productive procedee de formare a cuvintelor în acest domeniu. Observațiile noastre asupra procesului de formare a lexicului vinicol ne permit să conchidem că acest vocabular se află într-o continuă expansiune și rămâne deschis integrării unor noi termeni. Astfel, crearea de cuvinte noi (vinotherapy – tratament terapeutic al pielii folosind vin și struguri, oenophile – iubitor sau cunoscător de vin) reflectă natura dinamică a limbajului și capacitatea sa de a se adapta la noile realități.

Cuvinte-cheie: formare a cuvintelor, lexic vinicol, terminologie, productivitate, neologisme.