Limbă, Literatură, Folclor

Introducere:

Într-un moment în care discursul critic alunecă adesea spre reacții grăbite și lecturi de conjunctură, volumul Oxanei Gherman, Ființa plurală. Reflecții critice, se impune prin calmul și profunzimea unei priviri care nu se mulțumește cu suprafața textului, ci caută mereu ceea ce rămâne esențial în literatura contemporană. Așa cum notează Nina Corcinschi în cuvântul însoțitor, Oxana Gherman aruncă o „privire multiplicată asupra textului, care scrutează evantaiul umanului, multitudinea de ipostazieri ale umanului” (p. 6), iar această observație devine un reper interpretativ pentru întreaga carte. Ființa plurală nu este o simplă culegere de cronici, ci o demonstrație a modului în care lectura poate deveni un proces de aprofundare ontologică, un act ce transformă nu doar obiectul analizat, ci și subiectul care citește.