Limbă, Literatură, Folclor

DOI: https://doi.org/10.52505/llf.2025.2.14

Rezumat: Articolul examinează structura și semnificațiile demonologiei funerare în contextul mitologiei românești, delimitând noțiunile de daimon și demon pe baza surselor importante din literatura de specialitate (Romulus Vulcănescu, Victor Kernbach, Ivan Evseev, Antoaneta Olteanu etc.). Studiul propune clarificarea cadrului terminologic și conceptual al domeniului, definind demonologia funerară drept ansamblu de credințe și reprezentări mitice privind entitățile care mediază trecerea dintre lumea celor vii și cea a morților. Analiza vizează originea și funcțiile acestor ființe daimonice, evidențiind rolul lor în mitologia morții și în imaginarul tradițional al comunităților românești. Tipologia strigoilor, moroilor și altor spirite liminale este interpretată ca expresie a unei concepții arhaice despre dublul uman și despre continuitatea existenței dincolo de moarte. Prin delimitările conceptuale operate, lucrarea oferă un cadru teoretic necesar pentru studiul specific al practicilor și credințelor asociate demonilor funerari, constituind prima etapă a unei cercetări dedicate mecanismelor de anihilare a puterii lor malefice.

Cuvinte-cheie: daimon, demon, demonologie, mitologie, ființe arhetipale ale morții.