Limbă, Literatură, Folclor

DOI: https://doi.org/10.52505/llf.2026.1.03

Rezumat

Articolul examinează vizibilitatea scriitorului Iulian Ciocan în spațiul germanofon dintr-o perspectivă interdisciplinară, situată la intersecția studiilor de traducere, a analizei discursului mediatic și a sociologiei literaturii. Cercetarea pornește de la premisa că traducerea literară funcționează nu doar ca transfer lingvistic, ci și ca proces complex de mediere culturală, în care sensurile sunt reinterpretate și recontextualizate în cadrul sistemului literar de receptare.
Analiza vizează romanele autorului transpuse în limba germană, evidențiind strategiile de traducere, rolul paratextelor și contribuția traducătorilor ca agenți ai transferului cultural. Totodată, sunt investigate mecanismele de receptare în presa germană și în mediile culturale instituționalizate, cu accent pe modul în care discursul mediatic construiește imaginea autorului ca reprezentant al unei literaturi postsovietice, marcate de instabilitate politică și socială.
Un interes deosebit este acordat dimensiunii distopice a operelor analizate, interpretată ca strategie narativă și ca instrument de articulare a unor realități sociopolitice contemporane. În acest context, studiul relevă modul în care strategiile editoriale și discursurile paratextuale contribuie la poziționarea textelor pe piața literară germană, favorizând integrarea literaturii din Republica Moldova în circuitul cultural european.
Analiza evidențiază faptul că vizibilitatea lui Iulian Ciocan este rezultatul unui proces dinamic, determinat de interacțiunea dintre traducere, recepție mediatică și cadre instituționale, confirmând rolul esențial al transferului cultural în configurarea circulației literaturilor (semi)periferice în spațiul european contemporan.

Cuvinte-cheie: traducere, receptare, presă germană, literatură română din Republica Moldova, vizibilitate, transfer cultural.