CONSIDERAȚII DESPRE UNIVERSUL COPILĂRIEI VIERENE DIN PERSPECTIVA UMWELTULUI
LUI JAKOB VON UEXKÜLL
Articol:
Descarcă
Despre autor:
Cristian SERDEȘNIUC
Școala Doctorală de Științe Umaniste și ale Educației a USM
E-mail:
serdesniuccristian@gmail.com
DOI: https://doi.org/10.52505/llf.2025.2.05
Rezumat: Acest articol este o incursiune teoretică și aplicativă în universul creației lui Grigore Vieru pentru copii, analizat prin prisma conceptului de Umwelt propus de Jakob von Uexküll. Se demonstrează că, în poezia viereană, copilul-personaj se conturează ca un veritabil homo ludens semioticus, un explorator al semnelor și simbolurilor naturii, aflat într-o relație organică și armonioasă cu lumea rurală. Universul satului, ecosistemele și vietățile sunt purtătoare de sensuri arhetipale, contribuind la formarea identității afective a copilului. Legătura cu mama, figură centrală a universului vierean și mediator între copil, destin și divinitate, completează dimensiunea sacrală a acestui Umwelt poetic. Prin joc, imitație și dialog imaginar, copilul își construiește un microcosmos simbolic, menținând echilibrul dintre natura umanizată și legile firești ale lumii. Astfel, poezia lui Grigore Vieru propune o paradigmă semiotică în care copilăria, natura și tradiția se împletesc într-un spațiu al semnificațiilor, relativ rezistent la procesele de modernizare și artificializare.
Cuvinte-cheie: Umwelt, umwelt poetic, univers, viețuitoare, ființe, copil, copilărie, spațiu rural, joc.